Cadrul natural orăviţean | | Mănăstirea "Maria Ciclova"
|
| Cunoscută şi sub denumirea "Bisericuţa de pe cleanţ" (stânca) - ("Maria Fels" - germană), este situată în localitatea CICLOVA MONTANĂ din sudul Banatului, aşezată la poalele muntelşui Rol, pe Valea Călugărului, între Oraviţa şi Ilidia. Printre urme scrise asupra localităţii datează din 1428, când regele Sigismund al Ungariei, în campanie împotriva turcilor spre cetatea Golumbatului, vizitează cetatea Ilidia şi ordonă nobilului IMRE HIMFY din Ciclova Montană să i se alăture cu 50 de călăreţi. Existenţa localităţii, bogată în minereu de cupru şi argint datează cu mult înainte. Ciclova Montană ia o mare dezvoltare după eliberarea Banatului de sub turci. În 1719 şi 1722 sosesc primii colonişti germani şi în 1729, 1750-1780 se aşează grupuri compacte de olteni numiţi "bufeni". Se pun în funcţiune minele de argint şi cupru, se construiesc cuptoare de topit. Între anii 1727-1728 se construieşte fabrica de bere, despre care se spune că furniza bere pentru curtea din Viena. În 1815, prin decret regal, se înfiinţează monetăria statului pentru monede de aramă ce funcţionează până în 1855. Tot la începutul secolului al XIX-lea se deschide o fabrică de unelte agricole compusă din câteva ciocane hidraulice. Ciclova-Montană având o mare pondere industrială în regiunea bănăţeană cât şi în întregul imperiu austro-ungar. Viata monarhală a existat de timpuriu în aceste locuri. La poalele stâncii pe care se află azi biserica există un schit, într-o grotă, locuită de pustnici franciscani. În 1727, 2 iulie, de sărbătoarea Sf. Maria, se sfinţeşte capela construită sus pe stâncă în prezenţa minerilor şi a populaţiei româneşti şi germane, iar Papa dispus la cererea minerilor, pentru această zi deplina iertare a păcatelor. Capela s-a numit "Maria Fels" şi a devenit un loc de pelerinaj. În 1798 Papa Pius al VI-lea a emis un decret prin care a extins deplina iertare a păcatelor pe întregul an, la această capelă. "Istoria bisericii" "Maria Ciclova" scrie că s-a voit construirea bisericii pe un loc liber, în centrul localităţii, unde se afla crucea de piatră ortodoxă, deşi s-a adus întregul material de construcţie s-a renunţat la aceasta deoarece "icoana de har" care s-a adus jos din capelă, peste noapte se întoarce în capelă. Aşa a luat naştere "Biserica de pe cleanţ". În 12 mai 1854, mica fetiţă Elisabeta Windberger a căzut din imprudenţă de pe înalta stâncă a bisericii şi a rămas prin minune dumnezeiască nevătămată. "Maria Ciclova" a devenit un loc de pelerinaj pentru întregul Banat Montan. | | Pădurea de liliac | | Făcând parte din rezervaţia naturală Valea Ciclovei, este perfect asemănătoare cu pădurea de liliac de la Ponoare, jud. Mehedinţi. |
| Gorunul cu icoana Un loc renumit datorită icoanei sfinte care este bătută pe trunchiul său, icoana a carei autor s-a pierdut în negura timpului. La mică distanţă de "Gorunul cu icoana" se găseşte o superbă cascadă pe tuf calcaros de aproximativ 10-12 m numită "Cascada de la Piatra Moale" |
|
| Poiana Iuliei Înconjurat de păduri de foioase si conifere, în mijlocul poienii se găseşte un canton silvic, construit în mod tradiţional, loc excelent pentru recreere. | |
|
|
| Piatra Rolului Nou Reprezentată de o stânca solitară de calcar care ţâşneşte din mijlocul padurii (987 m), Piatra Rolului Nou este vizibilă de la mari depărtări, străjuind cu sfinţenie întreaga vale a Caraşului. |
|
| | Peştera lui Adam Neamţu | Călătorul care vizitează această peşteră aşezată în inima muntelui, este transbordat în vremurile de demult pe vremea celebrului haiduc Adam Neamţu care a folosit peştera în vremuri de restrişte. |
| | Peştera Padina Popii | Un alt loc pitoresc la care se ajunge urcând din Ciclova Montană pe versantul nordic al Rolului. |
| Conexiuni cu alte zone turistice |
| Cheile Nerei Obiectiv turistic de o rară frumuseţe, Cheile Nerei se evidenţiază prin relieful accidentat, văi abrupte şi pereţi verticali. Mersul este posibil pe poteci înguste, din loc în loc întâmpinându-ne specii de flori specifice locului ca: mojdreanul, cărpiniţa, liliacul salbatic, alunul turcesc, etc.De o frumuseţe sălbatică este şi "Lacul Dracului", aflat la o înălţime de 700 m despre care se spune că nu i s-a descoperit fundul, având probabil o legatură subterană cu râul Nera. Este un lac întunecat, înfricoşător la prima vedere, care însă dezvăluie privirii imagini unice. Este considerat monument al naturii. |
| | Cheile Minişului Aflate în Depresiunea Valea Almăjului. Străbat Munţii Aninei la o distanţă de aproximativ 40 km de oraşul Oraviţa. Obiective: Paralela 45, Cascada Bigăr, Barajul şi Lacul de Acumulare Gura Golâmbului, Păstrăvăria. |
| Cheile Caraşului Străbat traseul Caraşova, Prolaz, Platoul Iabalcei, Comarnic. Se întinde pe o distanţă de 12,5 Km, iar aceasta se poate parcurge în 2 ore şi 30 de minute. Traseul parcurge Cheile Caraşului care oferă un peisaj impresionant ce a lăsat amintiri deosebite tuturor turiştilor care au trecut pe aici. Peştera Liliecilor şi Peştera de după Cârşe sunt două dintre cele mai deosebite creaţii ale apei în calcarele cheilor. Peştera Comarnic, singura peşteră turistică din Banat deservită de un ghid este o bijuterie a carstului bănăţean.
Obiective turistice antropice
| Teatrul Vechi | Construit în anul 1817 după proiectele arhitectului Ion Niuni, este primul teatru din România. De asemenea este prima clădire de teatru din sud estul Europei executată din piatră şi de asemenea prima clădire de teatru din Europa iluminată cu lămpi de acetilenă. Decorurile interioare, elaborate de Francisc Knee dupa proiectele lui Platzgher, sunt o copie fidelă a teatrului din Viena. În cadrul clădirii Teatrului Vechi funcţionează un muzeu, cu elemente de cultură locală. |
| | Gara Oraviţa |
| Construită în 1849, este prima gară din ţară. Principala particularitate a acesteia este plasarea la o anumită înălţime în raport cu celelalte clădiri ale oraşului, astfel încât urcarea oamenilor şi a mărfurilor se realiza cu ajutorul unui ascensor rudimentar, care in prezent nu se mai păstreaza. |
| | Linia de cale ferata Oraviţa - Anina | Străbătând un ţinut muntos, cu păduri întinse este considerată o minune inginereasca chiar si in prezent. Terminată in 1863, linia este prima cale ferată montană din ţară şi este presărată cu numeroase tuneluri şi poduri care oferă ochiului un spectacol unic. Este unul din testele cele mai dure pentru mecanicii de locomotive care dau examenul tocmai pe această rută. |
|
| | Farmacia muzeu Knoblauch |
| Cea mai veche Farmacie Montanistică (Minieră) din România,fondată la 1763 de Edward Winter ca"farmacie de mână", organizată cu sediul în clădirea actuală de farmacistul Johannes Lederer la 1790, în co-proprietate cu familia Knoblauch din 1796 apoi Farmacia "La Vulturul Negru", după ce farmaciştii din"dinastia" de farmacişti Knoblauch o cumpără la 1818-1820. Azi, Muzeul de Istoria Farmaciei Montanistice, deţinând mobilier, instrumentar farmaceutic de la finele veacului al XVII-lea (1682) şi până la anii 1950, arhiva documentară şi biblioteca de carte veche ”Francisc Klima – Ionel Bota”. | | | | | Primul cuptor de topit metale neferoase din Romania | Actualmente în ruină, acest cuptor a avut un puternic impact economic şi social asupra intregii zone. |
| | Beciurile fabricii de bere | Construită la începutul secolului XIX, actualmente este declarat monument de arhitectură. |
| | Mănăstirea Călugara | Aşezat în creierul munţilor, acest lăcaş sfânt este vizitat de mii de credincioşi care vin aici să se roage, sau să fie tămăduiti de către icoana făcătoare de minuni din incinta mănăstirii. Legenda Mănăstirii Călugăra ... legenda spune că un oier, în timp ce era cu oile la păscut, aude venind din inima codrului sunetele unui cântec. Mirat a pornit spre locul de unde venea sunetul, ajungând la o peşteră în care a găsit o icoană a Maicii Domnului şi rămăşiţele pământeşti ale unui călugăr sihastru. De la această întâmplare pe locul peşterii s-a clădit Mănăstirea Călugăra. | | | |
|
|